Dorinta...

Salut, bine te-am regasit.

Aceasta postare face parte din categoria  suflet. Dupa cum te-am obisnuit in postarile de acest fel, mai jos gasesti un link cu un playlist compus special pentru aceasta postare, asa ca poti apasa play.

Promit ca data viitoare voi veni cu o postare foarte interesanta si foarte complexa de realizat, dar inainte de a o face publica mai trebuie sa-mi pun cateva idei in ordine.

Dar sa nu mai stau pe ganduri.

De curand am vizionat un filmulet pe internet, la recomandarea unei prietene si mi-am dat seama ca ceea ce spunea autorul acelui filmulet eu faceam acele lucruri fara sa-mi dau seama. Atunci mi-am dat seama si totodata mi-am readus aminte ceva ce mi-a spus tatal meu cand eram copil, si anume „un om destept  este on om autodidact”. La vremea aceea nu mi-am dat seama de puterea cuvintelor lui, eram doar un copil, un neastamparat fara stare si curios. Zapaceam pe toata lumea cu intrebarile mele insistente. Ma bucur ca parintii mei au avut atata rabdare cu mine, sa-mi raspunda pe cat de mult posibil pe intelesul meu. Bunicii m-au incurajat sa desenez, ba chiar imi puneau si note pe desenele mele. Recent am dezgropat din cufarul cu amintiri desenele pe care le faceam, am ramas impresionat si cu toate astea imi aduceam aminte cum le desenam.

Intr-un tarziu mi-am dat seama de educatia ce am primit-o din partea familiei si de incarcatura emotionala ce o purta aceasta educatie. Cu toate aceste lucruri nu pot spune ca am fost un elev exemplar la scoala, am fost mediocru, iar pe masura ce cresteam mai mare eram din ce in ce mai neglijent si impulsiv. Cand am terminat cele opt clase ale scolii generale din curiozitate m-am apucat de fumat, recunosc este un viciu pe care il am si acum, dar il tin sub control.

Ce treaba are acest lucru cu subiectul postarii? Pai dupa 6 ani imi doream sa ma las de fumat, dar nu aveam motivatia necesara. Din dorinta de a cuceri inima unei fete am gasit putera de a ma lasa de fumat. Intr-un final am reusit sa o cuceresc. Am dorit sa schimb multe lucruri la mine, am devenit mai ambitios, am capatat incredere, am invatat din greselile altora formandu-mi un set de principii legate de familie. Ma bucur ca am avut prieteni are-mi spuneau ca nu pot sau ca nu sunt in stare sa devin inginer. Nu am facut decat sa-mi maresca ambitia de a finaliza ceea ce incepusem deja. Apoi a urmat o perioada foarte grea, o perioada in care nu mai aveam puterea de a termina, o perioada in care ma gandeam sa renunt, fiind ispitit de vremea frumoasa de afara. Dupa cateva luni nu mai frecventam facultatea, aveam foarte multe restante, pe care nu mai gaseam puterea de a le sustine. La scurt timp dupa ce abandonasem facultatea am trecut prin prima mea depresie si tot odata primul dezastru natural intampinat (vezi inundatiile din anul 2005 din judetul calarasi).

Sti cum se spune, o belea nu vine niciodata singura, doar ca una o facusem cu mana mea.

In toata acea primavara si vara am lucrat pe santier, intorcand betoane si carand saci de ciment, in scopul de a consolida casa bunicilor mei. Atunci, in acea perioada mi-am dat seama ce greseala am facut, faceam o munca care nu-mi placea si care mai tarziu va avea repercursiuni asupra sanatatii mele.

Apoi parca de nicaieri am cunoscut o fata, m-a facut sa ma las de fumat asa cum am spus mai devreme, mi-a redat increderea in mine si puterea de a incerca din nou sa-mi continui studiile universitare.

Iar incepusem facultatea, eram fericit si entuziasmat. Mi-a dat puterea de a reusi sa-mi iau majoritatea restantelor, si de a evolua in bine pe parcursul facultati. Ulterior incepusem sa am un avantaj fata de colegii din facultate, datorita educatiei tehnice primite pe parcursul scolii profesionale. Spre finalul facultatii mi-am dat seama ca nu pot sa-mi iau licenta datorita catorva examene restante, din materii banale si profesori incapatanati.

Intre timp ma logodisem cu prietena mea si incepusem sa facem planuri de nunta, urma ca dupa ce imi iau licenta si sa-mi gasesc un loc de munca, sa-i cer mana..

Intr-un final, doi ani mai tarziu dupa ce terminasem cursurile facultati, am reusit sa-mi iau licenta de inginer, eram mandru de mine, fericit ca-mi inplinisem un vis, ceea ce nu stiam e ca va urma din nou o perioada foarte grea in viata mea, o perioada in care urma sa pierd tot ce era mai drag mie. Din cauza stresului acumulat s-a produs o ruptura si ea a plecat. Eram la pamant cu fata in jos si nu aveam puterea sa ma ridic. Ajunsesem sa devin un liliac, dormeam ziua iar noaptea eram treaz, neputand inchide un ochi ( daca poti sa dai play la melodia One – metallica, o gasesti in playlist, ritmul melodiei exprima perfect starea prin care treceam). Incet dragostea care o purtam pentru acea fata s-a transformat in gelozie, pentru ca ea isi gasise pe cineva  la scurt timp dupa ce ne-am despartit. Gelozia s-a transformat incet incet in furie, pentru ca nu mai suportam atentia care mi-o acorda. Nu mai suportam sa o vad de fiecare data comportandu-se cu mine de parca nu s-ar fi intamplat nimic intre noi. Imi rupea sufletul in bucatele .

Si cum spuneam mai devreme ca o belea nu vine niciodata singura, tatalui meu i s-a agravat starea de sanatate, iar eu il invinovateam pe el pentru ruptura care se produsese intre mine si prietena mea. Cat regret ca am facut acest lucru, cat regret ca nu am petrecut mai mult timp cu el.

Trei saptamani mai tarziu reusisem sa semnez un contract cu firma la care lucrez inca si acum, incepeam serviciul pe data de 2 mai. Pe 29 aprilie tatal meu se stinsese din viata.

Inca mai pastram legatura pe atunci cu ea, dar avea sa vina o perioada si mai grea.

 O perioada in care ma gandeam sa renunt  din nou la facultate,  de data asta eram inscris la master cu bursa.

A reaparut acea furie despre care vorbeam, dar asta nu ma transforma intr-un om violent, reuseam sa o canalizez constructiv, prin munca. Este obositor ce-i drept  dar reuseam sa ma calmez la serviciu si imi doream sa petrec cat mai mult timp posibil acolo. Uram week-end-urile, pentru ca nu faceau decat sa-mi aduca aminte de ceea ce a fost o data langa mine. Imi doream sa ma trezesc in pat si sa realizez ca a fost doar un cosmar, dar durerea imi aducea aminte ca nu visez, ca totul e cat se poate de real.

La scurt  timp am rupt de tot legatura cu fosta mea logodnica. Nu mai suportam nervii care se creau atunci cand ii auzeam vocea.

De unde credeam ca am ajuns la fundul gropi, gaseam o groapa si mai adanca. Eram in cadere libera.

Dar incet si cu pasi mici, am inceput sa ma ridic, am inceput sa trag concluzii acolo unde am gresit, am inceput sa-mi repun viata in ordine, am inceput sa ma disciplinez. Sa nu-mi mai permit sa ma gandesc acolo unde durea, numai eu stiu cate injuraturi mi-am tras in gand, cand ma abateam de la traseul stabilit inainte.

Incetul cu incetul am inceput sa am performane si la serviciu, din cate imi spun colegii, dar eu inca nu cred ca sunt la performante maxime.

Intre timp am incercat  sa-mi deschid inima ranita si catre alte persoane dar ceea ce am intalnit nu a facut decat sa-mi mareasca frustrarea si sa-mi adanceasca depresia. M-am lasat pagubas de data asta, simteam ca ar fi cazul sa ma opresc din cautari, ca nu este inca cazul de a incepe o relatie noua.

La serviciu imi mergea din ce in ce mai bine, au fost momente cand lucram cate 12-13 ore pe zi timp de 6 zie, da mergeam la serviciu si sambata sau duminica si lucram 8 ore. Intr-un fel mi-a prins bine aceasta perioada, a fost ca un pansament psihic. Realizasem ca m-am transformat intr-un dependent de munca.

A  trecut un an, de cand tatal meu s-a stins, inca ii mai simt lipsa pe acasa.

Ti-am spus ca am lucrat pe santier mai devreme, e repercursiunea e ca in timp am capatat o discopatie lombara. Ce inseamna? Pai gandeste-te in felul urmator, intre vertebre exista un cartilagiu, care nu da voie ca vertebrele sa intre in contact una cu cealalta. Mie mi-sa presat interstitiul (spatiul) dintre vertebra L1 si L2. Momentan nu pare cine stie ce dar, aceasta reducere de distanta intre vertebre imi preseaza pe nervul sciatic, ceea ce se traduce printr-o durere resimtita in permanenta in piciorul stang, care migreaza cand spre coapsa, genunchi sau spre calcai. Dar partea buna e ca m-am obisnuit cu durerea. Partea rea e ca in mai bine nu se poate face decat prin operatie.

Aceasta inlantuire de efecte negative m-a facut sa vad lumea cu alti ochi, din alta perspectiva, anii copilariei s-au terminat brusc, o data cu trecerea in nefiinta a tatalui meu dar tot in aceasta perioada am invatat cu adevarat ce inseamna pasiune, suferinta, entuziasm si mai nou fericire.

Un prieten foarte bun mi-a zis la un moment, cand eram la pamant, „las ca o sa se termine cu bine. Daca nu e bine inseamna ca nu s-a terminat”. El e singurul care are puterea sa se uite in ochii mei si sa-mi zica: „dute dracului! Hai la o bere, nu mai fi trist”; este poate singurul meu prieten adevarat, care stiu ca m-a ajutat la nevoie, iar eu atunci cand el a avut nevoie.

De ceva timp am cunoscut o fata, mai intai pe strada in trecere, apoi la o iesire intre prieteni. Am cunoscut-o exact in perioada in care ma resemnasem in a mai cauta. Imi placea de ea de atunci, dar simteam ca nu sunt in stare sa merg mai departe. Pur si simplu nu puteam.

A mai trecut ceva timp de atunci, si am reluat legatura cu ea. Am descoperit o fiinta fantastica, care mi-a redat increderea in mine si puterea de a visa din nou. Datorita ei am creat acest blog si tot datorita ei acum pot zambi din nou. Parca am primit un pansament sufletesc care m-ajuta sa ma vindec mai repede. Este cea mai blanda persoana pe care am cunoscut-o, foarte inteligenta si mereu cu un sfat pregatit. Este foarte draguta si sensibila. In ultima perioada adorm cu gandul la ea, zambesc de fiecare data cand ma gandesc la ea si parca intr-un fel imi doresc sa devin un om mai bun. Mai multe nu mai vreau sa zic, decat ca in sfarsit cred ca am regasit fericirea.

Dorinta, dorinta de a fi mai bun, dorinta de a trece peste lucruri grele, de a inchide ochii si a trage o gura de aer in piept, dorinta de a-ti vedea un vis implinindu-se, dorinta de a nu face greselile altora, si mai ales dorinta de a oferi iubire cerand nimic in schimb. Astea sunt lucrurile care m-au motivat si inca ma mai motiveaza in viata.

Sper ca nu te-am intristat prea tare cu povestea mea. Iti multumesc daca ai avut rabdarea sa citesti tot, iar daca simti nevoia sa spui ceva legat de aceasta poveste sau sa adaugi un comentariu, esti bine venit in a o face.

Multumesc!

Dorinta, Pasiune, Amor. Pe scurt Dragoste.

Salut, bine te-am regasit.

Aceasta postare face parte din categoria suflet. Dupa cum obisnuiesc, in aceasta categorie adaug si cateva melodii, deoarece mesajele transmise prin intermediul muzicii sunt inegalabile, mai ales daca se asorteaza cu starea de spirit. In link-ul urmator am pregatit cateva melodii care se asorteaza foarte bine cu ceea ce vreau sa scriu. Asa ca te invit sa dai play. Play

Mai vreau sa completez ca aceasta postare este pur si simplu  o fantezie, un scenariu care nu s-a intamplat. Sa incepem..

Dupa ce m-am intalnit cu sotia mea, asa cum obisnuiesc sa o fac de fiecare data cand ies de la serviciu, ne-am indreptat spre casa. Pe drum am observat ca parea destul de obosita, avand cateva suvite de par rasvratite din cauza obisnuintei ei de a-si plimba mana stanga prin par atunci cand e preocupata. O sarut pe tampla, ea lasandu-si capul pe umarul meu. Oboseala isi spunea cuvantul.. Ajungem intr-un final acasa, fiecare incepand as-i face tabieturile de dupa serviciu.

In timp ce ea s-a dus la baie, am avut ideea de a-i face o surpriza. Stiam ca nu am foarte mult timp de pregatiri dar am zis sa incerc sa fac atat cat pot. Am aprins cateva lumanari si le-am imprastiat prin camera noastra, iar pe calculator am pus cateva melodii la intamplare. Ea sa intors intre timp, exact in momentul in care eu terminasem. A ramas surprinsa de schimbarea de atmosfera si a venit sa ma imbratiseze in semn de multumire. Prin pura intamplare calculatorul a inceput sa cante melodia noastra favorita, am inceput sa dansam asa imbratisati cum eram. Dupa cateva clipe mainile noastre au inceput sa se plimbe peste trupurile noastre obosite, lasand in urma un placut sentiment de caldura. Simtindu-i parfumul parului, o mana s-a indreptat usor pe spatele ei catre ceafa, inclestandu-se tandru in parul ei. Am simtit cum au trecut-o fiori de placere peste tot corpul. Profitand de aceasta observatie, am tras-o usor de par, arcuindu-i gatul spre buzele mele care o palpau usor si se plimbau dinspre umar spre gatul arcuit. Am auzit un geamat de placere cand buzele mele au ajuns sa-i sarute urechea. In tot acest timp calculatorul ne tinea linia sonora numai cu melodii lente si relaxante. Lumanarile desenau umbrele noastre unite pe pereti. Parca oboseala disparuse din noi, find gonita de energia care incetul cu incetul ne cuprindeau trupurile. Usor, hainele au inceput sa cada de pe noi, iar intre timp am ajuns sa ne rasfaram cu mangaieri, saruturi si priviri in pat. Am adormit unul in bratele celuilalt.

Dupa ce lumanarile s-au stins, iar afara soarele ne batea in geam, am trezit-o cu un sarut usor apasat, fara sa-mi scot mana de sub capul ei, am continuat sa o privesc pana si ea a inceput sa ma priveasca. Am inceput amandoi sa zambim cand usor pe fundal a inceput sa se auda din nou melodia noastra preferata.

O mana a inceput sa se plimbe prin parul ei, jucandu-ma cu o suvita de par am inceput sa o gadil cu acea suvita pe frunte, pe obraji. O admiram cum se rasfata in pat langa mine, arcuindu-si trupul pe langa mine, am inceput sa-mi reamintesc cum am inceput sa o mangai pe tot corpul cu mainile, cu buzele, cu tot trupul meu. Presupun ca si ea isi aducea aminte ce s-a intamplat intre noi, din moment ce mi-a luat mainile si le-a condus catre capsorul ei, ca sa-i mai incurc un pic parul cu usoare mangaieri.

Dupa ce ne-am ridicat din pat am observat ca se imbracare cu camasa mea, cea care am putrat-o la serviciu. O priveam cum incepuse sa miroasa camasa, in acel moment am surprins-o cu o imbratisare stransa si i-am spus cat de mult o iubesc.

Si astfel incepuse o noua zi, cu un nou rasarit de soare, alaturi de persoana iubita.

Sfarsit!

Sper ca ti-a placut povestea si muzica.

Pana data viitoare, numai bine iti urez!

Credinta

Acum ceva timp, m-am intalnit cu acest text. este memorabil cum un om isi afirma credinta, prin absenta dovezilor concrete.

Incadrez acest text la Suflet. Te rog daca vrei sa apesi play la aceasta melodie. Multumesc.

Professor : You are a Christian, aren’t you, son ?

Student : Yes, sir.

Professor: So, you believe in GOD ?

Student : Absolutely, sir.

Professor : Is GOD good ?

Student : Sure.

Professor: Is GOD all powerful ?

Student : Yes.

Professor: My brother died of cancer even though he prayed to GOD to heal him. Most of us would attempt to help others who are ill. But GOD didn’t. How is this GOD good then? Hmm?

(Student was silent.)

Professor: You can’t answer, can you ? Let’s start again, young fella. Is GOD good?

Student : Yes.

Professor: Is satan good ?

Student : No.

Professor: Where does satan come from ?

Student : From … GOD …

Professor: That’s right. Tell me son, is there evil in this world?

Student : Yes.

Professor: Evil is everywhere, isn’t it ? And GOD did make everything. Correct?

Student : Yes.

Professor: So who created evil ?

(Student did not answer.)

Professor: Is there sickness? Immorality? Hatred? Ugliness? All these terrible things exist in the world, don’t they?

Student : Yes, sir.

Professor: So, who created them ?

(Student had no answer.)

Professor: Science says you have 5 Senses you use to identify and observe the world around you. Tell me, son, have you ever seen GOD?

Student : No, sir.

Professor: Tell us if you have ever heard your GOD?

Student : No , sir.

Professor: Have you ever felt your GOD, tasted your GOD, smelt your GOD? Have you ever had any sensory perception of GOD for that matter?

Student : No, sir. I’m afraid I haven’t.

Professor: Yet you still believe in Him?

Student : Yes.

Professor : According to Empirical, Testable, Demonstrable Protocol, Science says your GOD doesn’t exist. What do you say to that, son?

Student : Nothing. I only have my faith.

Professor: Yes, faith. And that is the problem Science has.

Student : Professor, is there such a thing as heat?

Professor: Yes.

Student : And is there such a thing as cold?

Professor: Yes.

Student : No, sir. There isn’t.

(The lecture theater became very quiet with this turn of events.)

Student : Sir, you can have lots of heat, even more heat, superheat, mega heat, white heat, a little heat or no heat. But we don’t have anything called cold. We can hit 458 degrees below zero which is no heat, but we can’t go any further after that. There is no such thing as cold. Cold is only a word we use to describe the absence of heat. We cannot measure cold. Heat is energy. Cold is not the opposite of heat, sir, just the absence of it.

(There was pin-drop silence in the lecture theater.)

Student : What about darkness, Professor? Is there such a thing as darkness?

Professor: Yes. What is night if there isn’t darkness?

Student : You’re wrong again, sir. Darkness is the absence of something. You can have low light, normal light, bright light, flashing light. But if you have no light constantly, you have nothing and its called darkness, isn’t it? In reality, darkness isn’t. If it is, well you would be able to make darkness darker, wouldn’t you?

Professor: So what is the point you are making, young man ?

Student : Sir, my point is your philosophical premise is flawed.

Professor: Flawed ? Can you explain how?

Student : Sir, you are working on the premise of duality. You argue there is life and then there is death, a good GOD and a bad GOD. You are viewing the concept of GOD as something finite, something we can measure. Sir, Science can’t even explain a thought. It uses electricity and magnetism, but has never seen, much less fully understood either one. To view death as the opposite of life is to be ignorant of the fact that death cannot exist as a substantive thing.

Death is not the opposite of life: just the absence of it. Now tell me, Professor, do you teach your students that they evolved from a monkey?

Professor: If you are referring to the natural evolutionary process, yes, of course, I do.

Student : Have you ever observed evolution with your own eyes, sir?

(The Professor shook his head with a smile, beginning to realize where the argument was going.)

Student : Since no one has ever observed the process of evolution at work and cannot even prove that this process is an on-going endeavor. Are you not teaching your opinion, sir? Are you not a scientist but a preacher?

(The class was in uproar.)

Student : Is there anyone in the class who has ever seen the Professor’s brain?

(The class broke out into laughter. )

Student : Is there anyone here who has ever heard the Professor’s brain, felt it, touched or smelt it? No one appears to have done so. So, according to the established Rules of Empirical, Stable, Demonstrable Protocol, Science says that you have no brain, sir. With all due respect, sir, how do we then trust your lectures, sir?

(The room was silent. The Professor stared at the student, his face unfathomable.)

Professor: I guess you’ll have to take them on faith, son.

Student : That is it sir … Exactly ! The link between man & GOD is FAITH. That is all that keeps things alive and moving.

P.S.

I believe you have enjoyed the conversation. And if so, you’ll probably want your friends / colleagues to enjoy the same, won’t you?

Forward this to increase their knowledge … or FAITH.

By the way, that student was EINSTEIN.

"Felicitari"

Salut, bine te-am regasit!

Astazi o sa-ti arat o metoda prin care iti poti uimi prietenii.

Postarea de astazi face parte din categoria D.I.Y.

Dupa cum ai observat inca de la inceput, azi o sa vorbesc despre felicitari. Nu, nu o sa tot povestesc despre una si alta, ci despre o pasiune de-a mea si anume despre creatul felicitarilor. Spre deosebire de postarea de dinainte, acum munca fizica e lasata deoparte. De ce?  Pentru ca in era noastra e mult mai usor sa "redactezi" o felicitare, decat sa o desenezi. Dar pentru originalitate, ar merge si desenata de mana.

"Ingrediente": Google, un program de editare foto ( photoshop sau corel draw) si multa inspiratie.

Am trecut la ingrediente "google" pentru ca se pot gasi foarte multe poze dragute, ce pot fi folosite.
O data la o felicitare, m-am folosit si de paint, da acel program de la windows, ca tot era vorba de editare foto.

Asa, in poza de mai sus, am folosit pe post de margine acelasi om de zapada, in formatul lui original, bineinteles luat de pe net. Dupa ce am decupat omuletul, am zis sa-i fac si un spate, deoarece indoi felicitarea si folosesc aceasta poza ca si coperta.

 Aici intervine inspiratia.. intr-o zi am stat cateva ore bune sa scriu cateva randuri. Dar daca stii cu adevarat ceea ce vrei sa faci sau ceea ce vrei sa scrii, totul o sa fie mai usor.

Dupa cum observi, am facut aceasta felicitare pentru a fi imprimata pe o coala de hartie A4. Aici intervine Corel draw, versiunea pe care am folosit-o avea la dispozitie cateva formate standard, iar modul de afisare e cat se poate de simplu.

Cam atat despre acest subiect. Te salut si iti urez sa ai parte de mult spor!

Fericirea

Aceasta postare face parte din categoria Suflet.
Inainte de a incepe vreau sa dai play la acest videoclip

De la viata imi doresc multe lucruri, unul din ele fiind fericirea. Acel sentiment de implinire ma face un om mai bun, ma face mai ambitios si afectuos.

Am trecut prin multe dificultati in viata, care m-au invatat sa imi creez prioritati si idealuri dar si compromisuri. Dealungul timpului am pierdut prieteni, rude si familie, fapt care m-a descurajat sau intristat. Dar am castigat pe de alta parte respect si apreciere pentru dedicarea si ambitia de care am dat dovada, chiar si atunci cand eram la pamant cu moralul.

Cel mai mult imi doresc sa-mi gasesc o pereche, o persoana care sa ma accepte asa cum sunt. O persoana pe care sa o pot imbratisa fara motiv, sa o rasfat cu flori, cu iubire si eventualele surprize placute. Vreau pe cineva cu care pot sa ma uit la un film de dragoste tinandu-ne in brate, cineva care sa ma sustina atunci cand e nevoie, cineva care sa-mi fie un prieten mai bun decat cel mai bun prieten, cu care pot sa vorbesc ore-n sir despre absolut orice. Vreau sa ofer dragoste si nu numai. Vreau sa ma schimb in si mai bine decat sunt acum. Poate ca asta e unul din motivele pentru care nu sunt fericit, ca nu am cui sa ofer acest sentiment placut si calduros.
Viata m-a invatat ca nimeni nu e perfect si ca toti avem defecte, vizibile sau nu, si tocmai din acest motiv nu sunt pretentios.

Sunt loial, devotat, perfectionist dar nu in adevaratul sens al cuvantului (imi place sa duc la bun sfarsit ceea ce am inceput), sunt orgolios dar numai atunci cand ma simt amenintat, comparat cu alte persoane sau fortat sa fac un lucru cu care nu sunt de acord, ceea ce rar se intampla. De sunt Leu, dar nu ma comport ca alti lei. dupa cum am zis, nimeni nu e perfect. Si nu in ultimul rand, sunt o fire timida si sensibila, cu o inima mare.

Datorita educatiei primite atat in familie cat si in sistem, am devenit o persoana creativa si inventiva, politicoasa si civilizata, fapt care ma face sa fiu o persoana descurcareata.

Poate candva, intr-o zi se va intampla sa nu mai am motiv de tristete si suparare. Pana atunci sper, sper ca destinul sa nu treaca pe langa mine.

Intre timp tot ce sper e ca persoana careia ii e destinata aceasta descriere sa reuseasca sa citeasca acest monolog.

Multumesc pentru vizionare.
cu multa placere, Mihai

Suport de lumanare perforat

Din categoria  Do It Yourself, vreau sa iti prezint un suport de lumanare, pe care cu un pic de munca si rabdare il poti  face si tu.

Iata ce trebuie sa stii mai intai:

„Ingrediente”: o cutie de aluminiu (prefereabil o cutie de suc de 0.33 ml), cateva agrafe de hartie, un patent (cleste sau cleste cu cioc de papagal), un cutter, un ciocan (nu pentru a batea  ceva, ci pentru a ne folosi de coada lui in pic mai spre final) si o pioneza mai solida, ceva in genul celora de se  pot imfige intr-un panou de pluta.

Ce trebuie sa ai in vedere inainte sa te apuci de munca: obiectele cu care o sa lucrezi vor avea muchii taioase si pot provoca intr-un moment de neatentie taieturi foarte adanci si foarte incomode. Uneltele cu care lucrezi de asemeni iti pot provoca rani.

Ok, hai sa incepem.

Primul lucru care trebuie facut e sa indepartam capacelul cu ajutorul cutterului. Incet si cu grija infigem cutterul in santul capacului, iar de acolo continuam ca si cum am desface o cutie de conserve. Dupa ce capacul a fost indepartat, luam muchia din interior cu ajutorul patentului si o tragem afara inspre exterior. Nu iti face griji daca acea muchie se va rupe. Dupa ce muchia a fost trasa spre exterior, o impingem usor spre fundul cutiei, ca sa iasa si ceea ce a mai ramas din capacel, din imbinarea dintre capac si cutie.

Dupa ce am indepartat si restul capacului putem indesa in cutie hartie de ziar. Scopul acestei operatii este de a preveni strivirea cutiei in timp ce practicam gaurile cu ajutorul pionezei. Deci hartia trebuie indesata destul de bine in cutie.

Si acum incepe distractia.. ai de ales daca vrei sa faci basici in varful degetelor sau in palma. Eu deoarece am o surubelnita electrica, am prins pioneza in mandrina si am inceput a face gauri in cutie. Tu decizi  ce e mai confortabil pentru tine (patent sau orice altceva).

Modelul gaurilor ti-l poti alege singur, important fiind sa nu concentrezi prea multe gauri in aceeasi zona deoarece cutia se va deforma neplacut.

Cu gauritul poti ajunge si pe fundul cutiei, dar sa ai grija ca acolo grosimea cutiei este mai mare decat pe partea cilindrica.

Dupa ce am terminat cu gauritul (ceea ce rar se intampla) putem sa indreptam  fundul cutiei cu ajutorul unei cozi de ciocan, presand foarte tare in interiorul cutiei. Acum intrebarea evidenta, de ce asa de tare? Pentru ca acea cutie a fost proiectata sa reziste la presiuni de 5-10 atmosfere, avand in vedere ca o roata de automobil are numai 2 atmosfere.

Acum, dupa ce am terminat de taiat, gaurit si intreptat fundul, putem face o proba cu o lumanare. De preferat noaptea, pentru un efect sporit.

Si ca sa incheiam activitatea, mai putem face un lantisor din agrafe de hartie, pentru a putea suspenda acea cutiuta de lustra sau oriunde e posibil.

Mare atentie ca acea lumanare se va incalzi, la fel si cutia. Este de preferat ca lumanarea sa fie pusa intr-un paharel transparent, un pic mai inalt decat lumanarea.

Si in incheiere doresc sa te intreb daca ceva nu este clar, lasa un comentariu.

Spor la treaba!

Stiati ca...

Sezind pe scaun, ridicaţi piciorul drept şi rotiţi-l în direcţia acelor de ceasornic. Acum, continuând acest lucru, ridicăţi mâna dreaptă şi desenataţi in aer cifra 6. Piciorul işi va schimba direcţia şi nu veţi putea schimba nimic . 

Record pentru cea mai îndelungată absenţă de somn este de 18 zile, 21 ore şi 40minut. Deţinătorul recordului a avut halucinaţii, paranoia, vedere înceţoşată, tulburări de vorbire, de concentrare si de memorie. 

Numărul de bărbaţi care se sinucid din cauza iubirii neimpartasite, de trei ori mai mare decat numărul de femei, care se sinucid pentru acelaşi motiv. 

Pupilele se dilată instant atunci, când privim pe cineva ,pe care placem. Acesta este motviul, pentru care oamenii spun, că ochii nu mint niciodata. 

Uree (o substanţă сare se găseşte în urină), se adauga în ţigări, pentru plus de savoare. (deobicei se adaugă "uree" de vaci. Puţini producători de ţigări recunosc acest fapt ) 

Corpul uman conţine 0,2 miligrame de aur. 

In Grecia antică, dacă murea pacientul în timpul operaţiei, doctorului i se tăiau mâinile . 

În China este interzis să salvezi un om de la înec pentru că îi interferezi soarta . 

Este imposibil să strănuţi cu ochii deschişi. 

Dacă arunci o stafidă în şampanie ea va sări în sus şi în jos fără a se opri . 

Gumă de mestecat ,ajuta sa nu plangi atunci cand se taie ceapa . 

Propoziţia : "The quick brown fox jumps over the lazy dog" conţine toate literele alfabetului englezesc . 

 Cea mai mare familie din lume trăieşte în India, Sion Chan are 39 de neveste şi 94 de copii. 

Vei avea nevoie de aproximativ 1000 de ani pentru a vedea toate filmele de pe YouTube. 

Pisicele nu simt gustul dulce . 

Oamenii cu ochii albastri sunt mult mai sensibili la durere decât ceilalţi . 

Dacă îi dai scorpionului o picătură de alcool,el va înnebuni şi se va înţepa până la moarte ! 

Companiile Adidas si Puma au fost fondate de fraţi care nu şi-au vorbit timp de 26 de ani - atat de mult s-au urât unul pe altul 

Daca înmultim numarul 111 111 111 cu acelas numar, obtinem un rezultat interesant . 

Suntem speciali. Am trăit aceste date: 01/01/01 02/02/02 03/03/03 04/04/04 05/05/05 06/06/06 07/07/07 08/08/08 09/09/09 10/10/10,11/11/11 12/12/12 Si asa ceva nu o sa se mai intample inca 1000 de ani . 

Paris Hilton poartă 44 la picior .

Introducere

Salut,

Numele meu este Mihai Russu. Am pornit acest lucru din cateva motive si anume am fost curios, din nevoia de a scrie despre lucruri si nu in ultimul rand la idea unei prietene.

Stiu ca internetul este plin de persoane depresive,  de persoane care nu fac altceva decat sa se amuze de trairile altora, dar vreau ca totodata sa arat lumii ce invataturi am tras din aceasta viata pana acum. Daca nu stiti, omul cat traieste invata!

Va rog sa ma scuzati daca nu folosesc diacritice, stiu ca nu e corect , dar nu fac un lucru oficial si-n plus unele cuvinte capata un sens total diferit, ceea ce uneori este amuzant.

Ok, despre acest blog, vreau ca-n primul rand sa pot scrie pe anumite categorii cum ar fi:

-          DIY (Do It Yourself) pentru ca am o cultura tehnica destul de bogata, cum de altfel sunt inginer mecanic;

-          Fotografie, deoarece este o pasiune, un hobby prin care pot arata lumii ce vad si eu, pot face schimb de informatii sau trucuri utile si usoare de facut;

-          Suflet, deoarece vreau totodata sa-mi povestesc viata asa cum am trecut pana acum prin ea, nu ca „voda prin loboda” ci cu cateva aventuri, unele mai frumoase iar altele mai putin frumoase. Tot in aceasta categorie vreau sa includ si muzica, deoarece parca viata ar fi mai interesanta daca am avea si o coloana sonora in acompaniament.

Despre mine: m-am nascut in Bucuresti in anul 1983 fix la sfarsitul lunii Iulie. Ca toti copii de pe atunci, primii 7 ani din viata mi-am petrecut atat la bunici cat si impreuna cu parintii. Am un frate mai mare cu 7 ani decat mine, cea mai lunga relatie pe care am avut-o a fost de 5 ani (cu suisuri si coborasuri), imi place o gama variata de muzica, de la muzica clasica, muzica dance, rock, tehno, hardstyle si hardcore (era sa scriu hard-cora). O varitate mare si extrema precum trairile pe care le am. Am foarte multi ani de scoala, desi nu am ramas repetent. Am inceput cu o scoala generala, dupa aceea am continuat cu o scoala profesionala la finalul careia am obtinut un atestat de mecanic. La sfatul unui profesor m-am inscris si la liceu. Trei ani mai tarziu am absolvit si liceul, la finalul caruia eram tehnician mecanic.revenind in trecut, pe cand eram in scoala profesionala avusesem un vis, acel vis era sa devin inginer. 8 ani mai tarziu, multe fire de par perdute si cu o evolutie pozitiva, am reusit sa obtin si licenta in inginerie mecanica, avand specializarea in echipamente  de proces mase plastice si materiale polimerice. Un prim vis implinit in acea perioada. A urmat o diploma de master in termomecanica echipamentelor pentru procese industriale sau pe scurt TEPI. Speram sa mi se mai implineasa unul la scurt timp, dar nu am avut norocul. Vroiam sa-mi intemeiez o familie alaturi de persoana pe care o iubeam. Din cauza stresului, a vremurilor nefaste si a crizei care a salasluit pe meleagurile noastre, ne-am despartit. Urma ca timp de un an sa am cea mai neagra perioada a vietii mele, un an in care am pierdut doua persoane pe care le iubeam, una dintre ele fiind tatal meu. Un an in care nu am reusit sa-mi gasesc echilibrul.  Incet punandu-ma pe picioare am reusit sa-mi gasesc de lucru, si intr-un final sa-mi gasesc partial linistea sufleteasca.

Dar sa continui si cu lucruri mai putin triste. In timp mi-am dat seama ca am cateva calitati cu care reusesc sa impresionez, trasaturi de familie pe care le-am mostenit si-mi face placere sa le folosesc, cum ar fi: creativitatea, ingeniozitatea, capacitatea de adaptare, perseverenta, corectitudinea si nu in ultimul rand perfectionismul si rationamentul. Am si cateva calitati care ma deranjaza, cum ar fi timiditatea si delasara (lucru care ma deranjaza foarte mult). As putea sterge de pe lista "delasarea"sau altfel spus procrastinare dar nu o voi face pentru ca vreau ca in postarile ce urmeaza sa iti spun cum am reusit sa renunt la acest obicei neplacut.

Ce ma bucura cel mai mult? Prietenii care au fost langa mine in acele momente groaznice, o melodie care parca intra pe sub piele atunci cand o ascult pentru prima oara, florile (orice fel de floare, mai ales cele de cactus), lumanarile si acel moment cand am realizat ceva cu mana mea si merge asa cum a fost planuit sa mearga.

Multumesc mult pentru ca ai avut rabdarea sa-mi citesti o mica particica din mine. Promit ca data viitoare voi veni cu ceva interesant, pana atunci numai bine iti doresc.

PS. daca ai un sfat sau un comentariu, esti liber sa o faci.

Cu drag, Mihai.