Fotografie

Salut! 

Bine te-am regasit.

Astazi iti voi vorbi despre o pasiune de-a mea demult uitata şi anume fotografia.

Intai iti voi spune cateva cuvinte despre aparatul meu. Nu este mare scula, dar şi-a facut treaba cu brio în tot acest timp de cat il am.

Aparatul meu este un Panasonic Lumix DMC-FZ8 din anul 2006. Ca performante este deja invechit, pot spune ca este o antichitate, dar inca mai are cateva atuuri pe care alte aparate noi nu le au J.

Ok, sa incep cu performantele:

-          7.38 megapixeli la 1/ 2.5” ccd.

-          Plaja iso 100 – 1250 iar în modul scena 3200

-          Zoom optic 12x la 7 Mp, 18x la 3 Mp în jos.

-          Obiectiv Leica 1:2.8-3.3/6-72

-          Stabilizator optic de imagine;

Cam atat cu performantele, dar daca esti interesat de ce poate uite aici o adresa: http://www.dpreview.com/reviews/panasonicfz8

Dupa atatia ani de cand il am, singurul lucru care a cedat la el a fost bateria şi vopseaua de pe colturi.

În momentul în care ma documentam în privinta aparatului, am descoperit în site de pe care am invatat cateva trucuri în ceea ce priveste fotografia. Ti-l recomand şi tie în cazul în care doresti sa afli mai multe informatii despre fotografie: http://www.cambridgeincolour.com/

Ce am invatat cel mai mult de la ei a fost fotografia pe timp de noapte şi cateva trucuri legate de expunere (exposure) şi dimensiunea diafragmei (aperture).

Un stil de fotografie care imi place foarte mult este Macro, adica de aproape. Spre deosebire de stilul normal de fotografiat, pentru macro, camera trebuie sa poata focaliza la distante foarte mici dintre subiect şi lentila (1-2 centimetri) spre deosebire de o fotografie normala unde distanta de focalizare poate fi de minim 30 centimetri. Cum cel mai important lucru in fotografie este lumina (poate crea o capodopera sau un dezastru daca nu este folosita cum trebuie), trebuie sa stii  cum este cel mai bine sa o folosesti, tinand cont de directia luminii.

Si anume: daca vrei sa ai un fundal luminos si doar atat, e bine sa ai subiectul  intre soare si obiectiv. Dar trebuie avut in vedere faptul ca daca felul in care aparatul isi seteaza viteza de expunere dupa media valorii maxime a luminii, subiectul va iesi intunecat. Pentru ca subiectul sa fie expus corect, aparatul trebuie a fi setat ori manual ori sa isi calculeze viteza de expunere intr-un punct (spot metering).

Avand lumina din spate poti incera alt lucru, si anume daca vrei ca fundalul sa iasa estompat (blurat) sau clar. Aici ne vom juca cu diafragma (aperture size) in felul urmator:

-          Pentru un fundal estompat e bine ca valoarea de deschidere a diafragmei sa fie cat mai mica, focalizarea facandu-se pe subiect (F=2.8÷3.3);

-          Pentru un fundal mai clar putem scadea dimensiunea diafragmei la jumatate (F=4), focalizarea facandu-se cu o treime inainte de subiect si cu doua treimi dupa subiect (in aceasta plaja subiectul va fi perfect focalizat) si deci putem profita de aceasta plaja pentru a crea un fundal mai clar.

-          In unele cazuri se poate folosi si valoarea maxima de inchidere a diafragmei (F=8) tinand cont ca viteza de expunere va scadea semnificativ (aproape de o secunda la o sensibilitate a senzorului mica) dar fundalul fiind perfect clar pe o distanta de 0.5÷1 metru.

F=2.8

F=4

F=8

Deci, dupa cum ai observat, marind valoarea diafragmei, planul secundar devine din ce in ce mai clar. 

Si acum, te invit sa faci cunostinta cu subiectii:

Un alt stil de fotografie, care-mi place, este cel pe timp de noapte, unde neaparat este nevoie de un trepied, pentru ca viteza de expunere in acest caz poate fi de la cateva secunde la aproape un minut ( in cazul meu). De asemenea tin sa mentionez ca la o viteza de expunere sub 1/30 s  iso 100, se face remarcata lipsa trepiedului, fotografiile iesind tremurate chiar daca avem stabilizator optic de imagine (rolul acestuia fiind de a reduce vibratiile date de musculatura omului in timp ce efectueaza  poza cu zoom, functionand foarte bine la ordine de marire de peste 4÷8x iar viteza de expunere fiind intre 1/30÷1/400 s. peste 1/400 stabilizatorul nu mai este necesar deoarece expunerea se realizeaza aproape instantaneu, adica 0.0025 s. totusi la acea viteza prind oamenii in aer nemiscati).

Deci, revenim la subiect, adica la ce vrem sa facem poza noaptea. Spre deosebire de zi, noaptea este surprinzator de luminoasa, la timpi mari de expunere (20÷60s) dar si tinand cont de zona unde ne aflam, in sensul ca daca vrei sa realizezi o poza in oras ai parte de mai multa lumina reflectata de cer decat daca ai face poza undeva intre orase unde lumina reflectata de cer este doar ceea a stelelor sau lunii. Am incercat de nenumarate ori sa fac o poza la stele dar am fost dezamagit deoarece la ISO 1200 si expunere de 60 s, cerul nu a iesit luminos si clar cum mi-as fi dorit, in schimb facand o jonglerie  cu aparatul la ISO 3200 (programul de high sensitivity), am ajuns la o expunere de 4 secunde, obtinand rezultatul scontat dar cu dezavantajul ca al meu aparat foto introduce zgomot dupa iso 400 in cantitati industriale, in sensul ca la iso 3200 nu iti mai dai seama unde e stea si unde e zgomot, decat daca urmaresti liniile stelelor.

In ultima poza am avut un noroc fenomenal, in timp ce realizam poza afara a fulgerat. Poza o faceam pe timp de noapte.

Update 21.08.2013

Dupa cum am spus noaptea ai toata lumina la dispozitie, DACA iti folosesti aparatul corect.

expunere 60 secunde, iso 100

expunere 60 secunde, iso 400

expunere 60 secunde, iso 400

aceste poze au fost realizate in intervalul orar 23-00

Multumeesc pentru ca ai avut rabdareaa sa citesti.


Daca ai ceva de completat,te invit sa o faci mai jos.

Pana data viitoare.
Salut!

Transport pneumatic

Salut! Bine te-am regasit.

Asa cum am promis, aici, iti voi povesti despre o “jucarie” interesanta.

Aceasta postare face parte din categoria DIY.

De inceput, trebuie sa-ti explic cateva fenomene fizicce ce au loc in aceasta jucarie:

-          Viteza terminala; explicat pe scurt este acea viteza atinsa, de un obiect aflat in cadere libera, in momentul in care acceleratia sa este 0 sau altfel spus forta la inaintare este egala cu forta de rezistenta a aerului.

-          Forta lui Arhimede, e aplicabila si in acest caz, cu toate ca apa nu are nici o treaba aici. Dar legea spune asa: ”daca greutatea corpului este  mai mica decat cea a volumului de fluid dislocat de acesta, asupra corpului va actiona o forta de sens contrar acceleratiei gravitationale, de marime egala cu modulul diferentei dintre greutatea volumului dislocat de corp si greutatea corpului.

-          Legea lui Bernoulli, spune in felul urmator: un fluid care circula printr-o sectiune de un anumit diametru (sa-i spunem S1), are o presiune si o viteza constanta. Trecand printr-o sectiune S2, mai mica de cat S1, fluidului i se va modifica viteza, crescand, iar presiunea scazandu-i.  De aici tragem concluzia ca marind viteza unui fluid, ii scadem presiunea. O aplicatie interesanta fiind profilul aerodinamic sau cum o cunoaste toata lumea ca fiind aripa de avion. Ca sa-ti mai dau un exemplu unde mai intalnesti aceasta lege, ia doua cutii de suc sau bere (cutii goale), pune-le pe o suprafata alunecoasa la distanta de 1-2 centimetrii una de cealalta şi sufla cu putere prin spatiul dintre cutii. Ai sa ai marea surpriza ca cutiile se…… şi aici te las pe tine sa spui ce s-a intamplat.

-          Strat fluidizat; aici e o teorie intreaga, dar ca sa intelegi ce inseamna iti soun doar aceasta definitie: stratul fluidizat este un strat de particule solide aflate in suspensie (care plutesc) intr-un curent de fluid (si aici ma refer la gaz), avand o comportare asemanatoare unui fluid (aici vreau sa zic lichid) dens.

    

-     Curgere laminara, curgere turbulenta: pe intelesul tuturor, cu cat viteza unui care circula printr-o  conducta creste, cu atat curgerea sa devine mai turbulenta (neordonat, haotic).

Pare interesant? Te asigur ca este mai interesant de cat o flacara de tabara, si nu e nevoie sa dai foc la nimic.

In termeni tehnici, aceasta jucarie se numeste instalatie de transport pneumatic si este folosita cu preponderenta in industria prelucrarii maselor plastice, dar si a agriculturii, la transportarea cerealelor din camion in siloz.

Instalatia este compusa dintr-un ciclon, un sistem de alimentare a aerului (in tehnica se mai numeste si ejector), un ventilator montat pe ciclon, care aspira aerul din instalatie, si conductele de legatura intre ciclon si ejector.

Acum, rolul ciclonului este de a separa particulele purtate de curentul de aer, de acesta printr-o separare in camp centrifugal.

Rolul ejectorului este de a amesteca particulele in curentul de aer.

Ingrediente folosite. In aceasta instalatie eu am folosit sticle de apa plata de 2 litri, cu fundul si capacul decupate, imbinate fortat pentru a compune tuburile cilindrice iar coturile le-am confectionat tot din bucati de tuburi. Ciclonul si ejectorul  sunt confectionate din bidoane de 5 litri, cu fundul decupat si capacul decupat astfel incat sa se potriveasca cu tuburile de 2l.

Pe post de particule am folosit granule de polistiren, deoarece sunt usoare si voluminoase. Intr-un experiment in trecut am folosit si bucatele de burete si am constatat ca din cauza energiei electrostatice, acestea aderau unele la celelalte. Spre deoseebire de polistiren care adera la peretele tubului cilindric.

Ce parere ai?